Tulburarea anxios-depresivă

Autorul articolului

Molnus Irina

Autorul articolului

Molnus Irina

...extinde

Irina este o terapeută experimentată, cu peste 20 de ani de experiență în psihoterapie și psihologie clinică. Ca profesionist dedicat, ea utilizează psihoterapia de durată scurtă și medie, în care folosește tehnici cognitive-comportamentale pentru a aborda probleme precum: atacurile de panică, depresia, tulburarea de anxietate generalizată și de somatizare, fobii specifice, tulburarea obsesiv-compulsivă. În practica sa, Irina folosește terapia cognitiv-comportamentală, terapia traumei, tehnici de relaxare și mindfulness. Pentru cei axați pe performanță, oferă servicii de coaching cu metoda Points of You, prin care blocajele din acțiune sunt descifrate cu ajutorul unor imagini sugestive. Irina lucrează cu adulți și adolescenți, inclusiv cu persoane cu tendințe suicidare; consiliază participanți la operațiuni militare, membri ai comunității LGBTQ+, precum și persoane vârstnice. În plus, oferă coaching și suport pentru profesioniștii din domeniul resurselor umane. Își abordează pacienții cu delicatețe, folosind tehnici diverse și soluții inovatoare pentru o gamă largă de provocări. Accentul ei constă în construirea unei relații terapeutice de încredere și compasiune, ca fundament pentru progres. Abilitățile de comunicare asertivă pe care le posedă dau uneori și o notă amuzantă și de bună dispoziție, creând un spațiu sigur pentru auto-dezvoltare și vindecare, pentru că schimbarea nu trebuie să fie neapărat dureroasă. Terapeuta oferă sarcini pentru lucru individual acasă. Experiența o ajută să fie tenace în a identifica problemele, dar stăpânind momentele dificile ale pacientului.

Pagina specialistului

Anxietatea și depresia sunt printre cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală și apar adesea împreună. Studiile arată că o proporție semnificativă dintre persoanele diagnosticate cu una dintre aceste tulburări dezvoltă, la un moment dat, și simptomele celeilalte. Asocierea dintre ele poate afecta semnificativ funcționarea de zi cu zi și calitatea vieții.

În acest articol explicăm ce este tulburarea anxios-depresivă, de ce apare și cum este diagnosticată. Vei afla și care sunt cele mai frecvente simptome de depresie și anxietate, precum și metodele de tratament cele mai eficiente.

Ce este tulburarea anxios-depresivă?

Tulburarea anxios-depresivă este un termen folosit pentru a descrie prezența simultană a simptomelor specifice anxietății și depresiei. În practica clinică poate apărea și denumirea de tulburarea mixtă anxios-depresivă, utilizată atunci când simptomele ambelor tulburări sunt prezente, fără ca una dintre ele să predomine suficient pentru un diagnostic separat.

Deși anxietatea și depresia sunt considerate tulburări distincte, ele au numeroase mecanisme comune. Cercetările coordonate de psihologul David Barlow arată că persoanele care dezvoltă astfel de tulburări împărtășesc adesea o vulnerabilitate emoțională caracterizată prin sensibilitate crescută la stres și dificultăți în reglarea emoțiilor.

Această asociere este atât de frecventă încât specialiștii vorbesc despre comorbiditate, adică prezența simultană a două tulburări la aceeași persoană. Potrivit mai multor studii epidemiologice, peste jumătate dintre persoanele cu depresie îndeplinesc, la un moment dat, și criteriile pentru o tulburare anxioasă.

Prezența simultană a simptomelor de anxietate și depresie poate determina o recuperare mai lentă și un risc mai mare de reapariție a simptomelor, comparativ cu situațiile în care este prezentă doar una dintre cele două tulburări.

Cauzele tulburării anxios-depresive 

Apariția unui sindrom anxios-depresiv este influențată de mai mulți factori care acționează împreună. Predispoziția biologică, experiențele de viață și factorii de mediu contribuie, în proporții diferite, la dezvoltarea simptomelor.

Factorii genetici reprezintă una dintre piesele acestui puzzle. Studiile pe gemeni sugerează că anxietatea și depresia au o vulnerabilitate genetică comună, ceea ce explică de ce apar frecvent în aceeași familie. Totuși, predispoziția genetică nu este suficientă pentru apariția tulburării.

Evenimentele stresante, precum pierderea unei persoane apropiate, dificultățile financiare, conflictele de familie, problemele la locul de muncă sau experiențele traumatice, pot contribui la apariția simptomelor. Cu cât stresul persistă mai mult, cu atât organismul și sistemul nervos își consumă mai multe resurse pentru a face față.

Tiparele de gândire influențează, de asemenea, riscul dezvoltării anxietății și depresiei. Psihologul Aaron Beck a observat că persoanele anxioase tind să supraestimeze probabilitatea unor pericole viitoare, în timp ce depresia este asociată cu o perspectivă negativă asupra propriei persoane, a lumii și a viitorului. Atunci când aceste tipare coexistă, ele se pot amplifica reciproc.

Stilul de viață poate contribui și el la apariția simptomelor. Lipsa somnului, izolarea socială, consumul excesiv de alcool și sedentarismul cresc riscul dezvoltării simultane a anxietății și depresiei.

Manifestările tulburării anxios-depresive

Cele mai comune simptome de anxietate și depresie includ atât modificări emoționale, cât și cognitive, comportamentale și fizice. Intensitatea lor diferă de la o persoană la alta și poate varia în timp.

Printre cele mai frecvente manifestări emoționale și cognitive se numără:

• îngrijorarea excesivă și greu de controlat;

• tristețea persistentă;

• pierderea interesului pentru activități care înainte produceau plăcere;

• iritabilitatea;

• sentimentul de vinovăție sau inutilitate;

• gândurile negative repetitive;

• dificultățile de concentrare și de luare a deciziilor;

• senzația că viitorul este lipsit de perspective.

Pe plan fizic, multe persoane descriu simptome precum:

• oboseală aproape permanentă;

• tensiune musculară;

• tulburări de somn;

• modificări ale apetitului;

• palpitații;

• senzație de neliniște;

• dureri de cap sau disconfort gastrointestinal fără o cauză medicală clară.

Aceste simptome pot afecta semnificativ funcționarea zilnică. Activități obișnuite, precum mersul la serviciu, petrecerea timpului cu cei apropiați sau îndeplinirea responsabilităților casnice, pot deveni din ce în ce mai dificile.

Este important de menționat că prezența acestor simptome pentru câteva zile după un eveniment stresant nu înseamnă automat existența unei tulburări psihice.

Cum se influențează reciproc anxietatea și depresia?

Atunci când apar împreună, anxietatea și depresia se pot alimenta reciproc, formând un cerc vicios. De exemplu, o persoană care se confruntă cu anxietate poate începe să evite situațiile pe care le percepe ca fiind stresante. Pe termen scurt, evitarea reduce disconfortul, însă în timp limitează activitățile profesionale sau recreative. Lipsa acestor experiențe poate accentua izolarea, sentimentul de neputință și pierderea interesului pentru activitățile care înainte aduceau satisfacție.

La rândul ei, depresia reduce motivația și încrederea în propriile capacități. Activitățile care ar putea diminua anxietatea, precum întâlnirile cu prietenii sau rezolvarea unor situații amânate, devin mai greu de realizat. Astfel, îngrijorarea și evitarea se pot intensifica.

De ce este greu de recunoscut tulburarea anxios-depresivă?

Anxietatea și depresia împărtășesc numeroase simptome, iar acest lucru poate îngreuna identificarea ambelor tulburări. De exemplu, o persoană poate solicita ajutor pentru îngrijorarea constantă sau atacurile de panică, fără să realizeze că și-a pierdut treptat interesul pentru activitățile care înainte îi făceau plăcere. În alte cazuri, lipsa energiei și sentimentul de inutilitate atrag toată atenția, iar anxietatea este percepută doar ca o consecință a stresului. 

În plus, există simptome care nu apar întotdeauna în același timp. Anxietatea poate apărea prima, iar depresia se poate dezvolta treptat, sau invers. Din acest motiv, este important ca evaluarea să fie realizată de un specialist, care poate înțelege imaginea de ansamblu și poate recomanda intervenția potrivită.

Evaluarea și diagnosticul

Diagnosticul se bazează pe o evaluare clinică realizată de un psiholog clinician sau de un medic psihiatru. Specialistul stabilește diagnosticul pe baza simptomelor, a istoricului personal și medical și a impactului pe care acestea îl au asupra vieții de zi cu zi.

Pentru stabilirea diagnosticului, specialistul analizează:

• simptomele prezente și durata lor;

• intensitatea și frecvența acestora;

• impactul asupra vieții de zi cu zi;

• istoricul medical, experiențele de viață recente și alți factori care pot influența starea psihică.

În unele situații, medicul poate recomanda și investigații suplimentare pentru a exclude afecțiuni care pot produce simptome asemănătoare, cum ar fi unele tulburări endocrine, neurologice sau carențele de vitamine.

Diagnosticul este important deoarece anxietatea și depresia pot semăna cu alte tulburări psihice. De exemplu, atacurile de panică, tulburarea bipolară sau burnoutul pot avea simptome comune, însă abordarea terapeutică diferă.

Cum se tratează tulburarea anxios-depresivă?

Tratamentul pentru tulburare anxioasă și depresivă mixtă este eficient în majoritatea cazurilor, mai ales atunci când începe din timp și este adaptat nevoilor fiecărei persoane. În funcție de severitatea simptomelor, specialistul poate recomanda psihoterapie, tratament medicamentos sau o combinație între cele două.

Psihoterapia

Psihoterapia reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenții pentru persoanele care se confruntă cu anxietate și depresie. Studiile arată că poate reduce simptomele și poate contribui la menținerea rezultatelor pe termen lung. 

Printre formele de psihoterapie cel mai bine susținute de cercetări se numără terapia cognitiv-comportamentală (CBT). Această formă de terapie a fost dezvoltată de Aaron Beck și perfecționată ulterior prin contribuțiile unor cercetători precum David Clark și David Barlow. În timpul terapiei, persoana învață să identifice gândurile negative, să le pună sub semnul întrebării și să răspundă mai eficient situațiilor dificile.

În funcție de situație, pot fi recomandate și alte forme de psihoterapie, precum terapia interpersonală, terapia prin acceptare și angajament (ACT), terapia bazată pe mindfulness sau terapia psihodinamică. Alegerea abordării depinde de simptome, istoricul persoanei și recomandarea specialistului.

Tratamentul medicamentos

În formele moderate și severe, medicul psihiatru poate recomanda tratament medicamentos.

Cele mai utilizate medicamente sunt antidepresivele din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI). Acestea sunt folosite atât pentru depresie, cât și pentru numeroase tulburări anxioase.

În general, este nevoie de câteva săptămâni până când simptomele încep să se reducă. Din acest motiv, este important ca tratamentul să fie urmat conform recomandărilor medicului și să nu fie întrerupt fără avizul acestuia.

În anumite situații, pentru perioade scurte, pot fi prescrise și medicamente anxiolitice. Acestea reduc rapid anxietatea, însă nu reprezintă o soluție pe termen lung din cauza riscului de dependență.

Cercetările arată că, în cazurile moderate și severe, asocierea dintre psihoterapie și tratamentul medicamentos produce adesea rezultate mai bune decât utilizarea unei singure metode.

Ce poate ajuta, pe lângă tratamentul recomandat?

Schimbările stilului de viață nu înlocuiesc tratamentul, însă îl pot susține și pot contribui la reducerea simptomelor.

Printre recomandările susținute de cercetări se numără:

• menținerea unui program regulat de somn;

• activitatea fizică practicată constant;

• limitarea consumului de alcool și alte substanțe;

• o alimentație echilibrată;

• păstrarea contactului cu persoane apropiate;

• tehnicile de relaxare și exercițiile de mindfulness.

Activitatea fizică este una dintre cele mai studiate intervenții complementare. Meta-analize publicate în ultimii ani arată că exercițiile aerobice și cele de forță pot reduce simptomele anxietății și depresiei, în special atunci când sunt practicate constant.

La fel de importantă este și evitarea izolării. Chiar dacă retragerea socială apare frecvent în depresie, menținerea legăturii cu familia și prietenii poate avea un efect benefic asupra sănătății mintale.

Sprijinul potrivit poate face diferența

Anxietatea și depresia pot afecta semnificativ calitatea vieții, însă sunt tulburări care pot fi tratate. Cu sprijinul potrivit, multe persoane reușesc să își reducă simptomele și să își recapete echilibrul emoțional.

Pe Platforma pleso găsești psihoterapeuți cu experiență în lucrul cu anxietatea și depresia, care își adaptează intervențiile în funcție de nevoile fiecărei persoane. Aceștia folosesc abordări validate științific, precum terapia cognitiv-comportamentală, terapia prin acceptare și angajament (ACT), terapia psihodinamică sau terapia bazată pe mindfulness.