Anxietatea

Autorul articolului

Molnus Irina

Autorul articolului

Molnus Irina

...extinde

Irina este o terapeută experimentată, cu peste 20 de ani de experiență în psihoterapie și psihologie clinică. Ca profesionist dedicat, ea utilizează psihoterapia de durată scurtă și medie, în care folosește tehnici cognitive-comportamentale pentru a aborda probleme precum: atacurile de panică, depresia, tulburarea de anxietate generalizată și de somatizare, fobii specifice, tulburarea obsesiv-compulsivă. În practica sa, Irina folosește terapia cognitiv-comportamentală, terapia traumei, tehnici de relaxare și mindfulness. Pentru cei axați pe performanță, oferă servicii de coaching cu metoda Points of You, prin care blocajele din acțiune sunt descifrate cu ajutorul unor imagini sugestive. Irina lucrează cu adulți și adolescenți, inclusiv cu persoane cu tendințe suicidare; consiliază participanți la operațiuni militare, membri ai comunității LGBTQ+, precum și persoane vârstnice. În plus, oferă coaching și suport pentru profesioniștii din domeniul resurselor umane. Își abordează pacienții cu delicatețe, folosind tehnici diverse și soluții inovatoare pentru o gamă largă de provocări. Accentul ei constă în construirea unei relații terapeutice de încredere și compasiune, ca fundament pentru progres. Abilitățile de comunicare asertivă pe care le posedă dau uneori și o notă amuzantă și de bună dispoziție, creând un spațiu sigur pentru auto-dezvoltare și vindecare, pentru că schimbarea nu trebuie să fie neapărat dureroasă. Terapeuta oferă sarcini pentru lucru individual acasă. Experiența o ajută să fie tenace în a identifica problemele, dar stăpânind momentele dificile ale pacientului.

Pagina specialistului

În viața de zi cu zi, cu toții experimentăm îngrijorare, teamă sau tensiune interioară. Însă atunci când aceste stări devin constante, intense și interferează cu felul în care trăim, adică încep să ne încurce viața, vorbim deja despre stări de anxietate. Mulți oameni evită să recunoască sau să discute despre anxietate, deși este una dintre cele mai frecvente tulburări psihice la nivel mondial din ultimele decenii. Psihologi și cercetători precum Sigmund Freud, Aaron Beck, David Clark sau Edmund Bourne au studiat anxietatea și au arătat că ea nu este doar o reacție emoțională – ci o combinație complexă între biologie, gândire, experiențe de viață și context social.

Ce este anxietatea, mai exact?

Din punct de vedere științific, anxietatea presupune o stare psihică definită de teamă, neliniște, tensiune și îngrijorare persistentă, însoțită adesea de simptome fizice. Conform definiției din psihologie și psihiatrie, anxietatea reprezintă reacția corpului și minții la o amenințare percepută – chiar dacă, uneori, acea amenințare nu este reală sau nu este proporțională cu reacția.

În cuvinte simple: anxietatea înseamnă o stare de alertă constantă, ca și cum ceva rău s-ar putea întâmpla în orice moment.

Răspunsul anxios a fost inițial adaptativ – ne ajuta să supraviețuim. Dar atunci când devine cronic, intens și greu de controlat, poate afecta viața personală, profesională și relațională.

Cum diferă anxietatea de stres?

Deși sunt adesea confundate, stresul și anxietatea nu sunt același lucru. Stresul apare, de obicei, ca reacție la o situație concretă: un termen-limită, un examen, o problemă financiară sau un conflict. Are un declanșator clar și, de regulă, se reduce după ce situația se rezolvă. Uneori, stresul poate fi chiar util, pentru că ne mobilizează și ne ajută să performăm.

Anxietatea, în schimb, este mai difuză, mai persistentă și adesea independentă de un pericol real. Ea este legată mai mult de anticiparea negativă a viitorului și de scenarii catastrofice, însoțite de neliniște, teamă constantă și simptome fizice precum palpitații, tensiune musculară sau dificultăți de respirație. Dacă stresul este o reacție temporară la presiune, anxietatea poate deveni o stare cronică, influențând somnul, concentrarea, relațiile și calitatea vieții. Înțelegerea diferenței ajută la recunoașterea problemei și la căutarea ajutorului potrivit.

Simptomele stărilor de anxietate

Multe persoane cred că anxietatea este doar „psihică”. În realitate, ea implică atât mintea, cât și corpul. Asta explică de ce uneori oamenii merg la medic crezând că au probleme cardiace sau pulmonare. Investigațiile nu confirmă aceste temeri, prin urmare, următoarea vizită va fi recomandată la psihiatru sau psiholog. 

Cum se manifestă anxietatea – semne pe care nu ar trebui să le ignori

Simptomele pot fi diferite de la persoană la persoană, însă există câteva manifestări frecvente care apar în stările de anxietate. Le vom detalia mai jos, împărțite în două categorii: psihice si fizice. 

Simptome psihice

• îngrijorare excesivă care apare chiar și în situații aparent minore și devine constantă, greu de gestionat

• gânduri catastrofice („se va întâmpla ceva rău”, „nu o să fac față”, „nu sunt în siguranță”), care amplifică teama și tensiunea interioară

• dificultăți de concentrare și senzația că mintea este „mereu în mișcare”, ceea ce afectează activitățile zilnice

• senzația de pierdere a controlului, uneori însoțită de emoții intense, fără un motiv concret

• neliniște permanentă, stare de alertă continuă și incapacitatea de a te relaxa cu adevărat

Pe lângă componenta psihică, anxietatea se manifestă și prin reacții ale corpului, uneori foarte intense.

Simptome fizice

• palpitații și bătăi accelerate ale inimii

• tremur, tensiune musculară și senzație de încordare constantă

• dificultăți de respirație, „nod în gât”, senzația că nu ai suficient aer

• transpirație excesivă, amețeli, slăbiciune, senzație de leșin

• tulburări digestive, precum greață, disconfort abdominal sau stomac „strâns”

În unele cazuri, aceste manifestări pot culmina în crize de anxietate sau atacuri de panică – episoade intense, bruște, care pot dura câteva minute și pot da impresia unei urgențe medicale. Chiar dacă pot fi înspăimântătoare, aceste manifestări nu sunt periculoase în sine, dar reprezintă un semnal important că anxietatea are nevoie de atenție și sprijin adecvat.

Cauzele stărilor de anxietate 

Nu putem vorbi doar despre o singură cauză a anxietății. Ea apare din interacțiunea mai multor factori care se influențează reciproc. Cercetările moderne din psihologie, neuroștiințe și psihiatrie arată că anxietatea este rezultatul unei combinații între vulnerabilitatea biologică, experiențele de viață și contextul social și cultural în care trăim. Cu alte cuvinte, anxietatea nu „apare din senin”, ci are o logică, chiar dacă uneori nu este ușor de observat.

Factori genetici

Numeroase studii și cercetări arată că anxietatea poate avea o componentă ereditară. Dacă există rude apropiate care au suferit de tulburări de anxietate, riscul de a dezvolta la rândul tău anxietate crește. Totuși, predispoziția genetică nu înseamnă ceva fatalist sau categoric manifestat, ci doar o vulnerabilitate mai mare, care poate fi influențată de mediu și experiențele de viață.

Factori de mediu

Traumele din copilărie sau din viața adultă, stresul prelungit, instabilitatea emoțională sau financiară, pierderile și doliul, precum și traversarea unor perioade în care există incertitudine, iar presiunea este prea mare, pot declanșa sau accentua stările de anxietate. Corpul și mintea învață să trăiască „în alertă”, fără să se mai poată reseta spre relaxare, iar acest mod,  fiind experimentat zi de zi, se automatizează.

Factori de personalitate

Persoanele perfecționiste, cele care funcționează asumându-și un nivel ridicat de responsabilitate, având o auto-critică accentuată sau o tendință spre supra-analiză și atenție la detalii, sunt mai vulnerabile. Modelele cognitive dezvoltate de psihologul Aaron Beck au arătat cât de mult contează stilul de gândire: dacă interpretăm constant situațiile în registru negativ, anxietatea se menține și poate deveni mai intensă.

Factori de sănătate

Unele probleme medicale, dezechilibrele hormonale, afecțiunile cardiace, neurologice sau endocrine pot contribui la apariția anxietății. De asemenea, lipsa somnului, consumul excesiv de cafeină sau alcool și un stil de viață solicitant pot amplifica starea anxioasă. Lipsa vitaminelor, în special a vitaminei D, creează de asemenea manifestări similare anxietății.

Factori biologici

Neurotransmițătorii precum serotonina, dopamina și noradrenalina joacă un rol esențial în reglarea emoțiilor. Dezechilibrele acestora pot favoriza apariția unei anxietăți severe, greu de controlat fără intervenție de specialitate.

Factori sociali

Presiunea profesională, ritmul accelerat al vieții moderne, nesiguranța financiară, izolarea socială sau conflictele repetate pot întreține anxietatea și o pot croniciza.

Mediul VUCA (volatil, nesigur, complex si ambiguu - așa cum experimentăm cu toții începand din 2020), poate accentua anxietatea, în special legată de îngrijorările pentru un viitor nesigur.

Factori culturali

Cultura și normele sociale influențează modul în care înțelegem și exprimăm emoțiile. În societățile unde „trebuie să fii puternic” și vulnerabilitatea este stigmatizată, anxietatea este adesea ascunsă sau negată, ceea ce o face mai greu de recunoscut și de acceptat.

Anxietatea în viața modernă – tehnologie, presiune, performanță

Viața modernă creează un context în care stările de anxietate apar tot mai des. Ritmul rapid, nevoia permanentă de performanță și presiunea socială contribuie la menținerea unui nivel ridicat de tensiune interioară. Tehnologia, deși utilă, ne ține conectați permanent la informații, notificări, comparații pe rețele sociale și știri alarmante, ceea ce poate accentua senzația de neliniște.

În plan profesional, competiția, multitasking-ul și nesiguranța locului de muncă cresc anxietatea, iar în plan personal, presiunea de a avea „viața perfectă” și teama de eșec întrețin îngrijorarea constantă. Mulți oameni ajung astfel într-o stare continuă de alertă, care obosește atât corpul, cât și mintea.

Conștientizarea acestui context nu înseamnă să găsim vinovați, ci să recunoaștem impactul mediului asupra sănătății psihice și să învățăm să punem limite sănătoase și să avem mai multă grijă de noi.

Anxietatea și relațiile – cum afectează viața personală

Anxietatea nu rămâne niciodată doar „în interior”; ea influențează modul în care relaționăm cu oamenii din jur. Persoanele care trăiesc frecvent stări de anxietate pot deveni mai iritabile, mai sensibile, mai temătoare sau pot evita situațiile sociale de teamă sau rușine. În relațiile apropiate, anxietatea se poate manifesta prin nevoie crescută de reasigurare, teamă de respingere, îngrijorare constantă pentru cei dragi sau dificultăți de a fi prezent emoțional. În unele cazuri, apare tendința opusă: retragere, izolare și dificultăți de comunicare.

În cuplu și familie, anxietatea poate duce la tensiuni, discuții repetate, neînțelegeri și oboseală emoțională, atât pentru persoana anxioasă, cât și pentru cei din jur. Prieteniile pot fi afectate prin evitări și dificultatea de a participa la activități sociale. Înțelegerea anxietății, comunicarea deschisă și sprijinul real ajută relațiile să rămână funcționale, chiar și în perioade dificile.

Tipuri de anxietate

Când discutăm despre tipuri de anxietate, vorbim despre mai multe forme clinice care pot arăta diferit, chiar dacă au la bază același mecanism principal: frica, îngrijorarea și activarea intensă a corpului. Fiecare tip are propriile caracteristici, propriul mod de manifestare și propriul impact asupra vieții de zi cu zi.

• Tulburarea de anxietate generalizată: Anxietate constantă, îngrijorare excesivă și persistentă legată de viața de zi cu zi (muncă, sănătate, relații), însoțită de tensiune, oboseală și dificultăți de concentrare.

• Atacuri de panică: Episoade bruște de teamă intensă, însoțite de simptome fizice, care se încheie după câteva zeci de minute și nu au o explicașie medicală.

• Fobii specifice: Frici intense și iraționale față de obiecte sau situații concrete (zbor, înălțimi, animale, proceduri medicale), care duc la evitarea situațiilor respective, producând disfunționalități pe termen lung în viața persoanei.

• Anxietate socială: Teamă intensă legată de evaluarea sau judecata celorlalți, însoțită de evitarea situațiilor sociale, rușine și disconfort accentuat în public.

• Tulburare obsesiv–compulsivă: Gânduri supărătoare și persistente (obsesii) și comportamente repetitive (compulsii) menite să reducă anxietatea, dar care, pe termen lung, o mențin.

• Tulburări anxioase asociate depresiei: Anxietate combinată cu tristețe profundă, lipsă de energie și pierderea interesului pentru activități.

În toate aceste forme, apar atât simptome psihice, cât și simptome fizice, însă intensitatea și modul în care se manifestă diferă de la persoană la persoană. Nu vă autoevaluați. Cereți ajutorul unui profesionist.

Tratamentul stărilor de anxietate 

Când vorbim despre cum tratăm anxietatea, e important de spus că ea nu este o condamnare și nici o slăbiciune sau lipsă de voință, ci o condiție psihologică reală care poate fi ameliorată și ținută într-o zonă funcțională. Studiile clinice arată că intervențiile potrivite pot reduce semnificativ simptomele și pot ajuta persoana să își recapete echilibrul. De menționat este că anxietatea nu reprezintă ceva de care să scăpam definitiv; ea este un sentiment profund uman, care are menirea de a ne proteja și va exista mereu în viața noastră. Scopul terapiei, fie medicamentoasă, psihoterapeutică sau combinată, este de a o domoli și a-i face loc în viața noastră, dar fără să interfere cu funcționalitatea de zi cu zi sau să ne producă suferință. 

Psihoterapia pentru anxietate

Psihoterapia este una dintre metodele principale și eficiente pentru a primi ajutor în cazuri de anxietate. Tipurile cel mai des recomandate includ:

• Psihoterapia cognitiv-comportamentală (TCC) – ajută la identificarea și restructurarea gândurilor negative, învățarea unor comportamente noi și reglarea reacțiilor emoționale. Este una dintre cele mai studiate și eficiente metode.

• Psihoterapia psihodinamică – explorează cauzele profunde, conflictele interne și experiențele de viață care au contribuit la anxietate.

• Terapia comportamentală prin expunere – foarte eficientă în fobii și atacuri de panică.

• Mindfulness și terapii bazate pe acceptare – dezvoltă capacitatea de a rămâne prezent și de a reduce lupta internă cu emoțiile.

Psihoterapia ajută nu doar la reducerea simptomelor, ci și la înțelegerea sensului anxietății în viața persoanei. De asemenea, psihoterapia are rol de învățare, pentru a înțelege propriile reacții în raport cu ce stimuli le provoacă și pentru a aduce o reacție potrivită în astfel de cazuri, fără să mai aducă suferință pe termen lung. 

Farmacoterapia pentru tulburările de anxietate

În caz de anxietate severă, când simptomele sunt foarte intense, persistente și afectează semnificativ funcționarea zilnică, medicul psihiatru poate recomanda tratament medicamentos. Medicația are rolul de a reduce intensitatea reacțiilor anxioase și de a stabiliza sistemul nervos, astfel încât persoana să poată funcționa mai bine și să lucreze eficient în psihoterapie.

Printre opțiunile frecvent utilizate se află:

• antidepresivele – utile în diminuarea anxietății și a îngrijorărilor persistente, cu efect asupra reglării neurotransmițătorilor implicați în starea emoțională

• anxioliticele – medicamente cu efect de calmare, folosite pe termen scurt sau în episoade intense, sub supraveghere medicală

• stabilizatorii de dispoziție (în unele cazuri) – recomandați atunci când anxietatea se asociază cu fluctuații emoționale accentuate

Medicația nu este o „soluție magică” și nu înlocuiește procesul terapeutic, însă poate fi un sprijin important. Decizia de a începe un tratament medical aparține exclusiv specialistului, iar evaluarea corectă este esențială pentru o intervenție sigură și eficientă.

Cum poți să te ajuți singur când ai stări de anxietate?

Pe lângă tratament, există lucruri concrete pe care le poți face pentru tine, care pot reduce intensitatea stărilor de anxietate și pot ajuta mintea și corpul să revină treptat la echilibru. Acestea nu înlocuiesc psihoterapia sau recomandările medicale, dar pot deveni resurse importante în viața de zi cu zi.

Acceptarea problemei

Primul pas este recunoașterea: ai de-a face cu o problemă reală, nu este „doar o fază” sau „lipsă de voință”. Acceptarea reduce rușinea și autocritica și deschide calea către ajutor și schimbare. Atunci când îți validezi experiența, anxietatea nu mai devine un dușman invizibil, ci ceva ce poate fi înțeles și gestionat.

Schimbarea conștientă a modului în care gândim

Anxietatea este strâns legată de „filmul mental al catastrofelor”, de gândurile automate negative și de anticiparea constantă a celor mai rele scenarii. Practicile de mindfulness și tehnicile cognitive ajută la observarea gândurilor, fără a le lăsa să preia controlul.

Exerciții de respirație și activitate fizică

Respirația în care expirația este lentă, din abdomen,  exercițiile de relaxare musculară, stretchingul și activitatea fizică regulată reduc activarea sistemului nervos și scad tensiunea din corp. Chiar și 10-15 minute de mișcare pot face diferența. Mișcarea musculară, în special încordări și relaxări musculare succesive,  ajută la metabolizarea adrenalinei, ceea ce aduce o senzație de eliberare.

Stil de viață și nutriție

Somnul suficient și regulat, alimentația echilibrată, hidratarea, reducerea cofeinei și alcoolului și menținerea unui ritm echilibrat între muncă și odihnă contribuie semnificativ la diminuarea simptomelor de anxietate.

Anxietatea poate fi gestionată

Anxietatea este una dintre cele mai întâlnite dificultăți psihologice ale prezentului și, în același timp, una dintre cele mai tratabile. Trăim într-o lume din ce în ce mai grăbită, plină de presiuni și incertitudini, iar mintea reacționează uneori mai intens decât putem gestiona singuri. Important este că anxietatea poate fi înțeleasă și diminuată, cu sprijinul potrivit. 

Dacă te confrunți cu o stare de anxietate persistentă, iar simptomele îți afectează munca, relațiile sau calitatea vieții, nu amâna ajutorul. Intervențiile profesionale, alături de schimbările personale, pot aduce claritate, echilibru emoțional și sentimentul că poți recăpăta controlul asupra propriei vieți.

Pleso este o platformă online de psihoterapie care conectează clienții cu terapeuți acreditați și oferă servicii de înaltă calitate. Prin intermediul unui test scurt, vei găsi un psihoterapeut sau psiholog online potrivit pentru nevoile tale.