Blogul pleso – Psihoterapie online și bunăstare emoțională

Citește blogul pleso! ✔ Informații valoroase și articole interesante pe teme de psihologie.

Citește articole și noutăți de la pleso. Găsești informații practice despre psihoterapie, sănătate mintală și bunăstare — scrise și revizuite de psihoterapeuți profesioniști.

Articole interesante despre psihoterapie | Blog pleso

Toate materialele Platformei | Blog pleso

Metode de psihoterapie | Blog pleso

Teste psihologice | Blog pleso

Resurse | pleso

Găsește un psihoterapeut online pe Platforma pleso. ✔️ O gamă variată de psihoterapeuți acreditați pentru diferite dificultăți ✔️ Prețuri clare și corecte ✔️ Programare online simplă și plată securizată

Psihologi și psihoterapeuți online | Ședințe de psihoterapie pleso

Analiza tranzacțională studiază interacțiunile dintre oameni, considerându-le o colecție de trei „stări ale eului”: Părinte, Adult și Copil. Completați chestionarul pentru a selecta terapeutul potrivit care să lucreze cu dumneavoastră și pentru a crea un program de tratament individualizat folosind pleso.me.

Analiza tranzacțională online | pleso

 — o abordare psihoterapeutică bazată pe ideea existenței a trei personalități interne în fiecare persoană. Aceste "Eu" - "Eu-părinte", "Eu-adult" și "Eu-copil" - guvernează viața noastră, alegerile și preferințele noastre. Analiza tranzacțională studiază acest fenomen al psihicului și ajută la o mai bună înțelegere a cerințelor clientului.

Ce ajută să obținem analiza tranzacțională:

— independență în luarea deciziilor;

— luarea deciziilor conștiente care nu dăunează; 

— exprimarea deschisă a sentimentelor.

Analiza tranzacțională a lui Eric Berne

Psihologul și psihiatrul american Eric Berne a observat că uneori oamenii se comportă ca și cum ar avea mai multe personalități interne, fiecare ieșind pe primul plan în situații diferite. În timpul activității și cercetărilor sale, Eric a identificat trei stări ale Ego-ului în psihologia tranzacțiilor:

Eric Berne a afirmat că scopul tehnicilor de analiză tranzacțională este stabilirea unor interacțiuni cât mai deschise și autentice între componentele emoționale și intelectuale ale personalității. Când o persoană are echilibrate cele trei stări ale Ego-ului, poate trăi o viață independentă, poate exprima deschis emoțiile și poate avea încredere în oameni.

Comunicarea în analiza tranzacțională cu un psihoterapeut este ca și un pod între toate stările Ego-ului și scenariile de viață. Terapia în analiza tranzacțională ajută la acceptarea tuturor reacțiilor și tiparelor de comportament, observându-le și evitând controlul excesiv al vieții de către toate Ego-urile.

Analiza tranzacțională a lui Berne cu pleso

Dacă sunteți în căutarea unui serviciu de psihoterapie online, care să selecteze cu atenție 

profesioniști din diferite specialități

, Platforma pleso vă va surprinde cu comoditatea și flexibilitatea sa. 

Cu noi, alegerea psihoterapeuților este convenabilă și rapidă - 

, iar pe baza răspunsurilor și preferințelor dvs., algoritmul recomandă cei mai buni terapeuți. Fiecare dintre ei are educație confirmată și participă constant la programe de formare continuă pentru a asigura beneficii maxime de la sesiuni pentru dvs. și sănătatea dvs. mentală.

Analiza tranzacțională

Psihoterapia corporală este o ramură a psihoterapiei care abordează dificultățile emoționale și traumele pacientului prin tehnici ce implică conștientizarea corpului și, uneori, contact fizic ghidat, în cadrul terapeutic.

Psihoterapie corporală | pleso

 –este un domeniu al psihoterapiei care se concentrează pe rezolvarea problemelor pacientului prin lucrul cu corpul fizic. Metoda a fost fondată de W. Reich în a doua jumătate a secolului trecut. 

 se bazează pe acțiunea directă a terapeutului asupra "blocajelor musculare" ale clientului și utilizarea exercițiilor care amplifică tensiunea cronică conștientizată din corpul uman, astfel încât mușchii, la apogeul tensiunii, încep să se relaxeze. De obicei, acest lucru poate fi însoțit de reacții emoționale, eliberarea emoțiilor.

Există numeroase școli și direcții de terapie orientată pe corp în lume:

La baza oricărei școli și direcții de terapie orientată pe corp se află ideea fundamentală despre integritatea persoanei:

 spiritul, sufletul și corpul uman sunt unul și același.

Astfel, psihologul/psihoterapeutul poate lucra atât cu gândurile, sentimentele și comportamentul clientului, cât și cu corpul său. Toate emoțiile și gândurile noastre se nasc în corp și trăiesc prin corp. 

De asemenea, corpul memorează toate evenimentele, emoțiile și senzațiile care au avut loc în viața unei persoane. Prin urmare, prin intermediul acestuia se poate lucra cu consecințele oricărei experiențe negative a clientului, cu atitudinile psihologice, percepția de sine și a lumii.

Care este diferența între terapia orientată pe corp și alte metode?

Corpul fizic devine unul dintre principalele personaje în procesul psihoterapeutic, un acces direct la experiențele emoționale ale persoanei.

Cum se desfășoară ședințele de terapie orientată pe corp?

La fel ca în alte abordări, este important în primul rând contactul de încredere între terapeut și client. Pentru a stabili încrederea, este nevoie de timp.

Sesiunea poate avea loc în diverse moduri - clientul poate sta pe un scaun, poate sta în picioare, se poate mișca prin cameră, se poate așeza, utilizând obiectele din cameră.

În bioenergetică, accesul la autoreglarea corporală se realizează prin poziții și exerciții speciale, atunci când corpul în sine "descoperă" zonele problematice și încearcă să "înlăture" problema. În biosinteză, prin aplicarea de diverse atingeri (contacte) ale terapeutului asupra corpului clientului, care stă cu ochii închiși. În thanatoterapie, tratamentul se realizează prin atingerea unui echilibru între procesele fizice de relaxare și activare.

Pentru ce tulburări psihologice este recomandată terapia orientată pe corp?

În cazul depresiei, sindromului de oboseală cronică, tulburărilor de anxietate, nevrozelor, nemulțumirii sexuale, traumei de dezvoltare, traumei șocului, PTSD, excesului de greutate, bolilor psihosomatice. În plus, TOP ajută la dezvoltarea autocunoașterii și la învățarea reglării emoțiilor.

La baza bolilor psihosomatice stă un mecanism de apărare - retro-flexiunea, atunci când o emoție se manifestă și persoana trebuie să facă trecerea la acțiune, dar întoarce această energie a emoției spre sine, nu spre persoanele cărora le-a fost destinată emoția. Astfel, energia emoției rămâne în corpul uman și afectează procesele biochimice din organism, provocând spasme musculare.

Este interesant că tensiunea legată de gândire se acumulează în diafragmă și, prin urmare, fiecare persoană care mult timp gândește, planifică  și compară, va crea inevitabil tensiune cronică. Adică diafragma controlează expresia noastră emoțională mai mult decât orice alt organ al corpului. Adesea, psihologii numesc diafragma cimitirul emoțiilor.

Psihoterapie corporală

Psihoterapia psihanalitică este o metodă de psihoterapie bazată pe teoria psihanalizei. Completează chestionarul pentru a alege terapeutul potrivit care să lucreze cu tine și pentru a crea un program de terapie convenabil cu pleso.me.

Psihanaliza și terapia psihanalitică | pleso

Psihanaliza și terapia psihanalitică: de la Freud la prezent

Puține teorii din psihologie au stârnit la fel de mult interes, controverse și fascinație precum psihanaliza. De la începutul secolului XX, atunci când Sigmund Freud, considerat „părintele psihanalizei”, a pus bazele acestei perspective, și până astăzi, curentul psihanalitic a influențat profund modul în care înțelegem mintea umană, suferința psihică și relațiile interumane.

Deși între timp s-au dezvoltat numeroase alte abordări psihoterapeutice, psihoterapia psihanalitică rămâne o referință fundamentală și continuă să fie practicată în întreaga lume.

În acest articol vom explora ce este psihanaliza, care sunt fundamentele teoriei psihanalitice a lui Freud, cum funcționează terapia psihanalitică, pentru cine este potrivită și ce relevanță are în prezent. Vom discuta atât despre eficiența ei, cât și despre criticile pe care le-a primit de-a lungul timpului, fără a pierde din vedere impactul său cultural și științific.

Dacă ar fi să definim simplu, psihanaliza este o teorie a psihicului și, în același timp, o metodă de tratament. Freud considera că o mare parte din mintea noastră este guvernată de procese inconștiente, care ne modelează gândurile, emoțiile și comportamentele.

În plan clinic, psihanaliza lui Freud presupune întâlniri regulate cu un psihanalist, în care pacientul este încurajat să vorbească liber despre tot ce îi trece prin minte. Prin acest proces, conflictele ascunse devin mai clare, iar pacientul poate înțelege originea dificultăților sale și le poate transforma.

Originile psihanalizei se leagă de Viena sfârșitului de secol XIX. Freud, medic neurolog, a început să trateze pacienți cu simptome inexplicabile din punct de vedere medical, precum paralizii temporare sau pierderi de memorie. Observația că exprimarea emoțiilor reprimate aducea o ușurare a condus la dezvoltarea unei noi perspective asupra minții.

Momentul definitoriu a fost publicarea, în 1900, a cărții „Interpretarea viselor”, unde Freud a descris visele ca expresii simbolice ale dorințelor inconștiente. De aici, psihanaliza a evoluat rapid, iar Freud a fondat prima societate de psihanaliză.

În deceniile următoare, alți gânditori au extins sau au contrazis ideile inițiale. Carl Gustav Jung a dezvoltat psihologia analitică, Alfred Adler a pus accent pe sentimentul de inferioritate, iar Melanie Klein a creat teoria relațiilor de obiect. În timp, au apărut multiple școli psihanalitice, unele mai apropiate de Freud, altele radical diferite.

Astfel, psihanaliza s-a transformat dintr-o teorie singulară într-un curent complex, cu ramuri diverse și aplicații extinse.

Teoria lui Freud rămâne punctul de plecare pentru întreaga tradiție psihanalitică. Ea se bazează pe câteva idei fundamentale:

Deși multe dintre aceste concepte au fost revizuite, ele au schimbat definitiv modul în care înțelegem funcționarea psihicului.

Unul dintre aspectele cele mai durabile ale psihanalizei este accentul pus pe importanța relațiilor timpurii. Freud a deschis discuția despre felul în care experiențele din familie marchează viața psihică, iar autorii post-freudieni – precum John Bowlby sau Donald Winnicott – au dezvoltat teoria atașamentului și conceptul de „mamă suficient de bună”. Ideea centrală este că modul în care copilul este protejat și înțeles emoțional influențează felul în care va forma relații și va gestiona emoțiile la vârstă adultă.

Atașamentul sigur favorizează autonomia și capacitatea de a iubi, în timp ce un atașament nesigur poate lăsa urme de anxietate, frică de abandon sau dificultăți de încredere. Din această perspectivă, terapia psihanalitică oferă o ocazie unică de a retrăi și repara aceste experiențe timpurii prin relația cu analistul.

Psihanaliza și înțelegerea tulburărilor mintale

Freud a propus o viziune inovatoare asupra suferinței psihice: simptomele nu sunt accidente biologice, ci au un sens, fiind expresia unor conflicte inconștiente. Această idee a revoluționat atât psihiatria, cât și practica medicală.

Astfel, anxietatea putea fi interpretată ca rezultat al tensiunii dintre dorințele refulate și interdicțiile morale; depresia ca o furie întoarsă împotriva sinelui; iar fobiile ca încercări de a canaliza frica interioară către obiecte externe.

Această perspectivă nu a dispărut nici astăzi. Deși manualele moderne de diagnostic folosesc o terminologie mai neutră, multe abordări psihoterapeutice continuă să pornească de la ideea că simptomele psihice transmit un mesaj care trebuie descifrat.

Cum funcționează terapia psihanalitică?

Terapia psihanalitică este aplicarea practică a acestor idei. Spre deosebire de terapiile scurte, care urmăresc diminuarea rapidă a simptomelor, psihanaliza își propune o schimbare profundă a personalității.

Procesul are câteva trăsături distincte: pacientul este invitat să vorbească liber, fără a-și cenzura gândurile; analistul ascultă cu atenție și interpretează ceea ce pare a fi ascuns în spatele cuvintelor; relația terapeutică devine un teren de explorare, deoarece pacientul proiectează asupra analistului emoții și atitudini din trecut.

Obiectivul nu este doar reducerea anxietății sau a depresiei, ci o restructurare a modului în care persoana se raportează la sine și la ceilalți. În acest sens, psihanaliza caută să atingă rădăcinile problemelor, nu doar manifestările lor.

Diferența dintre psihanaliză și psihoterapia psihanalitică

Deși cei doi termeni sunt adesea folosiți interschimbabil, există diferențe clare între psihanaliză și psihoterapia psihanalitică. Psihanaliza clasică, așa cum a fost practicată de Freud, presupunea întâlniri frecvente (de 3–5 ori pe săptămână), desfășurate pe o perioadă de mai mulți ani. Pacientul stătea de obicei întins pe divan, în timp ce analistul se afla în spatele său, pentru a încuraja libera asociere și pentru a reduce influența privirii directe.

În schimb, psihoterapia psihanalitică este o variantă modernizată și mai flexibilă. Ea se desfășoară de obicei o dată sau de două ori pe săptămână, într-o relație față în față, ceea ce o face mai accesibilă și mai ușor de integrat în viața cotidiană. Deși utilizează aceleași concepte fundamentale – inconștient, transfer, interpretare – are obiective mai adaptate și poate fi mai scurtă.

Astfel, putem spune că psihoterapia psihanalitică păstrează spiritul teoriei freudiene, dar într-o formă mai apropiată de nevoile contemporane.

Psihanaliza folosește câteva metode specifice pentru a explora inconștientul. Printre cele mai importante se numără:

Aceste tehnici fac diferența între psihanaliză și alte forme de psihoterapie, în care accentul cade mai mult pe soluții practice sau restructurare cognitivă.

Cât de eficientă este psihoterapia psihanalitică?

De-a lungul timpului, psihanaliza a fost criticată pentru durata și costul ei ridicat. Totuși, cercetările recente arată că psihoterapia psihanalitică are beneficii semnificative, mai ales pe termen lung.

Studiile clinice au demonstrat că persoanele cu tulburări de personalitate, depresii cronice sau traume din copilărie pot obține îmbunătățiri stabile chiar și după încheierea terapiei. În contrast, terapiile scurte oferă adesea rezultate mai rapide, dar cu risc mai mare de recădere.

Eficiența depinde însă de mai mulți factori: motivația pacientului, relația cu terapeutul, dar și natura problemei. Psihanaliza este mai puțin indicată în situațiile acute severe, unde este nevoie de intervenții rapide și susținere medicală.

Nicio prezentare a psihanalizei nu poate ocoli criticile pe care le-a primit. În primul rând, multe dintre conceptele freudiene nu pot fi testate științific, ceea ce le face vulnerabile la acuzația de lipsă de rigoare. De asemenea, accentul excesiv pe sexualitate din primele teorii a fost contestat, iar unii cercetători au acuzat psihanaliza de androcentrism și de reflecția prejudecăților epocii.

În plus, durata clasică a unei analize – trei sau patru ședințe pe săptămână, timp de ani – a fost considerată nerealistă în raport cu resursele pacienților și ale sistemelor de sănătate. Apariția terapiilor cognitiv-comportamentale, mai scurte și mai ușor de evaluat științific, a amplificat acest contrast.

Totuși, psihanaliza a continuat să evolueze, integrând descoperiri din neuroștiințe, psihologia dezvoltării și studiile despre atașament. Astfel, ea nu mai este o doctrină rigidă, ci un cadru de reflecție flexibil și adaptabil.

De la începuturile sale, psihanaliza nu a rămas doar în domeniul medical, ci a pătruns adânc în cultură și în modul în care oamenii înțeleg arta, literatura și societatea. Freud însuși a analizat opere de artă și figuri istorice, încercând să arate cum inconștientul modelează nu doar individul, ci și creațiile colective.

În literatură, conceptele psihanalitice au influențat atât modul de analiză a textelor, cât și procesul creativ. Scriitori precum Thomas Mann, Virginia Woolf sau James Joyce au explorat în operele lor conflictele interioare și fluxurile de conștiință, teme apropiate de psihanaliză. În cinematografie, regizori precum Alfred Hitchcock, Ingmar Bergman sau David Lynch au integrat simboluri, vise și mecanisme inconștiente pentru a reda complexitatea psihicului.

De asemenea, psihanaliza a oferit instrumente pentru înțelegerea fenomenelor sociale și politice. Teoreticieni ca Erich Fromm sau Wilhelm Reich au analizat modul în care anxietățile și dorințele colective modelează ideologiile și structurile de putere. Chiar și în publicitate sau marketing, conceptele despre dorință și inconștient au influențat strategiile de comunicare.

Astfel, psihanaliza nu este doar o teorie psihologică sau o formă de terapie, ci și o lentilă culturală prin care putem privi societatea. De la roman și film, până la muzică, politică sau artă vizuală, ideile freudiene au devenit parte a limbajului comun și continuă să inspire interpretări și dezbateri.

Astăzi, imaginea clasică a pacientului întins pe divan nu mai reflectă întreaga realitate a practicii psihanalitice. Majoritatea formelor de terapie psihanalitică moderne se desfășoară prin întâlniri săptămânale, într-un cadru mai puțin rigid. Accentul cade pe relația actuală dintre pacient și analist, pe modul în care aceasta reia tiparele din trecut și pe posibilitatea de a le transforma.

În același timp, psihanaliza a depășit cadrul clinic. Ea influențează critica literară, analiza filmului, studiile culturale, ba chiar și domeniul organizațional. În multe universități, conceptele psihanalitice sunt folosite pentru a înțelege fenomene sociale complexe, de la dinamica puterii la relația dintre individ și colectiv.

Integrarea cu neuroștiințele este o direcție de actualitate. Studiile despre inconștient, memorie și procese automate validează, într-o anumită măsură, intuițiile freudiene. Astfel, dialogul dintre psihanaliză și știința modernă deschide noi perspective.

Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, psihanaliza se confruntă cu provocarea de a rămâne relevantă și adaptată. Una dintre direcțiile actuale este integrarea cu neuroștiințele, care confirmă parțial existența proceselor inconștiente și a mecanismelor automate descrise de Freud. Totodată, psihanaliza începe să-și găsească locul în mediul digital, prin forme de psihoterapie psihanalitică online, care extind accesibilitatea, dar ridică și noi întrebări privind intimitatea și transferul.

O altă direcție este dialogul cu alte discipline – psihologia dezvoltării, studiile de gen, psihologia culturală – care permit reinterpretarea conceptelor clasice în contexte noi. În plus, problemele globale actuale, precum anxietatea climatică sau presiunea rețelelor sociale, oferă un teren fertil pentru aplicarea și actualizarea teoriilor psihanalitice.

Astfel, viitorul psihanalizei nu constă doar în menținerea tradiției freudiene, ci și în capacitatea de a se reinventa și de a răspunde la nevoile psihice și culturale ale secolului XXI.

Rolul central în această formă de terapie îl are psihanalistul. Formarea sa presupune ani de studii, analiză personală și supervizare. Nu este vorba doar de cunoștințe teoretice, ci și de o capacitate profundă de a asculta, de a tolera ambiguitatea și de a reflecta împreună cu pacientul asupra sensurilor ascunse.

Un psihanalist bun nu oferă soluții rapide și nu dă sfaturi directe. În schimb, el creează un spațiu sigur și stabil, unde pacientul poate explora cele mai intime gânduri și emoții. Această experiență, deși adesea dificilă, devine transformatoare pentru cei care o parcurg.

De la primele sale formulări, psihanaliza a fost privită cu admirație, dar și cu scepticism. În ciuda criticilor, rămâne un reper fundamental pentru psihologie și psihoterapie. Întrebările pe care le-a ridicat Freud – despre inconștient, despre conflictele interioare, despre rolul copilăriei – continuă să fie relevante și astăzi.

Terapia psihanalitică nu este pentru toată lumea și nu este soluția universală pentru orice problemă. Însă pentru cei dispuși să exploreze în profunzime propria lume interioară, ea oferă o oportunitate unică de transformare personală.

Astfel, indiferent dacă o privim ca știință, artă a dialogului sau cadru cultural, psihanaliza rămâne un limbaj esențial prin care încercăm să înțelegem complexitatea ființei umane.

Psihanaliza și terapia psihanalitică

Un psiholog coach ajută la stabilirea și atingerea obiectivelor, la motivare și la deblocarea potențialului clientului în viața profesională sau personală. Completează chestionarul pentru a selecta terapeutul potrivit care să lucreze cu tine și pentru a crea un program individual de tratament folosind pleso.me.

Coach psiholog online | pleso

Coachingul este o metodă de consultanță destinată găsirii unei soluții la o problemă împreună cu clientul. După ședințe, clientul începe să vadă clar soluția, noile sale obiective și pașii pentru atingerea acestora. În coaching, clientul este în poziția de Autor al vieții sale.

- să lucrați cu prezentul fără a ține cont de trecut și cu gândul la viitor;

- să realizați și să vă înțelegeți greșelile;

- să creați un plan de acțiune eficient;

- să aveți încredere în propriile capacități.

Un coach psiholog online lucrează cu stabilirea și atingerea obiectivelor, motivarea, deblocarea potențialului clientului în diverse domenii, armonizarea vieții și rezolvarea dificultăților care apar pe drumul către rezultatul dorit. Cu ajutorul unui coach și psihoterapeut, o persoană vine cu o cerere de a atinge un obiectiv semnificativ în viața profesională sau personală.

Există diferite domenii de coaching, fiecare dintre acestea adresându-se nevoilor specifice ale clientului:

De ce este nevoie de coaching psihologic?

Coachingul în psihologie este necesar ca o metodă de a lucra rapid și eficient pentru a atinge un obiectiv. Atunci când o persoană nu are nevoie să își analizeze trecutul, relațiile cu oamenii, copilăria și traumele, ci, de exemplu, visează să își construiască o carieră de succes și să își dezvolte abilitățile de lider, psihologia și coaching-ul sunt destinate acestor cerințe.

Serviciul de coaching psihologic cu pleso

Platforma pleso a adunat cei mai experimentați psihoterapeuți pentru ca dumneavoastră să puteți alege cel mai bun specialist dintre cei mai buni. Aceștia lucrează în diferite metode și rezolvă diverse cerințe, astfel încât fiecare poate găsi specialistul potrivit pentru sine - de la coach la terapeut gestalt.

Platforma are un preț fix pe ședință, ceea ce vă permite să previzionați cheltuielile și să alegeți un psihoterapeut cu experiență bazându-vă doar pe propriile preferințe și nevoi, nu pe costuri.

Coaching psihologic

Psihoterapie centrată pe persoană a lui Rogers ghidează o persoană spre îmbunătățirea sentimentului său de plenitudine și deblocarea potențialului său.

Psihoterapie centrată pe persoană | pleso

Terapia centrată pe client a lui Carl Rogers este o metodă de psihoterapie în care unul dintre cele mai importante roluri îl joacă „conceptul de sine”. Conform teoriei, există „Eu ideal” și „Eu real”, iar în timpul terapiei, acestea se apropie unul de celălalt, reducând anxietatea și nemulțumirea față de sine. În procesul de psihoterapie, relațiile cu sinele și cu cei din jur se schimbă calitativ.

În ce cazuri poate ajuta terapia centrată pe client?

Terapie centrată pe client a lui Rogers (CCT)

Această metodă a fost propusă de Carl Rogers, un psiholog și umanist american. Atunci când a dezvoltat această abordare, el a fost ghidat de ipotezele că:

După ce metoda psihoterapiei centrate pe client a devenit cunoscută, au fost efectuate numeroase studii pentru a dovedi sau a respinge ideile lui Carl Rogers. S-a dovedit că, în timp ce se lucrează în această direcție, oamenii își reduc semnificativ dependența de așteptările altora, ei încep să se bazeze mai des pe propriile sentimente și experiențe. De asemenea, s-a dovedit că, după ședințele de psihoterapie centrată pe client, oamenii percep situațiile de stres emoțional și confuzie mai ușor și cu mai puțină anxietate.

Există mai multe domenii ale terapiei centrate pe client care sunt utilizate pentru diferite simptome și solicitări ale clientului. Printre acestea se numără:

Alegând terapia cu Platforma pleso, alegeți o evoluție confortabilă și descoperirea de sine. Cu ajutorul nostru, puteți stabili un program și o frecvență a întâlnirilor cu terapeutul convenabil pentru dumneavoastră. Iar formatul online permite să vă simțiți confortabil în timpul sesiunilor.

Platforma pleso angajează doar adevărați profesioniști, psihoterapeuți 

. Noi le verificăm atent competențele, astfel încât să puteți alege cel mai potrivit terapeut dintre cei mai buni.