Atacul de panică

Autorul articolului

Molnus Irina

Autorul articolului

Molnus Irina

...extinde

Irina este o terapeută experimentată, cu peste 20 de ani de experiență în psihoterapie și psihologie clinică. Ca profesionist dedicat, ea utilizează psihoterapia de durată scurtă și medie, în care folosește tehnici cognitive-comportamentale pentru a aborda probleme precum: atacurile de panică, depresia, tulburarea de anxietate generalizată și de somatizare, fobii specifice, tulburarea obsesiv-compulsivă. În practica sa, Irina folosește terapia cognitiv-comportamentală, terapia traumei, tehnici de relaxare și mindfulness. Pentru cei axați pe performanță, oferă servicii de coaching cu metoda Points of You, prin care blocajele din acțiune sunt descifrate cu ajutorul unor imagini sugestive. Irina lucrează cu adulți și adolescenți, inclusiv cu persoane cu tendințe suicidare; consiliază participanți la operațiuni militare, membri ai comunității LGBTQ+, precum și persoane vârstnice. În plus, oferă coaching și suport pentru profesioniștii din domeniul resurselor umane. Își abordează pacienții cu delicatețe, folosind tehnici diverse și soluții inovatoare pentru o gamă largă de provocări. Accentul ei constă în construirea unei relații terapeutice de încredere și compasiune, ca fundament pentru progres. Abilitățile de comunicare asertivă pe care le posedă dau uneori și o notă amuzantă și de bună dispoziție, creând un spațiu sigur pentru auto-dezvoltare și vindecare, pentru că schimbarea nu trebuie să fie neapărat dureroasă. Terapeuta oferă sarcini pentru lucru individual acasă. Experiența o ajută să fie tenace în a identifica problemele, dar stăpânind momentele dificile ale pacientului.

Pagina specialistului

Un atac de panică este o experiență bruscă și intensă, care îți poate da impresia că pierzi controlul sau că ești în pericol real. Pentru cineva care nu a mai trecut prin asta, primul episod este adesea asociat cu o problemă medicală gravă și cu nevoia unei vizite urgente la doctor. 

Pe măsură ce episoadele se repetă, atenția se mută constant asupra corpului. Senzațiile obișnuite capătă o semnificație mai mare și sunt interpretate ca semnale de pericol. În psihologie, acest mecanism este bine documentat. Cercetările lui David Clark arată că interpretarea senzațiilor corporale joacă un rol central în declanșarea și menținerea panicii.

În acest articol vei găsi explicații despre simptome, cauze și opțiuni de tratament pentru atacuri de panică, astfel încât să înțelegi fenomenul și să ai repere concrete atunci când apare.

Ce înseamnă un atac de panică

Atacul de panică, numit uneori, în mod eronat, „atac de anxietate”, este un episod clar delimitat, cu un început, un maxim de manifestare si un final. Toate acestea se resimt ca fiind bine definite. Este vorba de o reacție care apare rapid și atinge un nivel ridicat de intensitate în câteva minute. 

La nivel fiziologic, este activată reacția de „luptă sau fugi”. Corpul eliberează adrenalină, respirația se modifică, ritmul cardiac crește, iar atenția devine hiper-focalizată. Aceste reacții sunt normale în situații de pericol real, însă în cazul unui atac de panică apar în absența unei amenințări concrete.

Un element important este felul în care sunt interpretate aceste schimbări. În multe cazuri, episodul începe de la o senzație minoră care este percepută ca semn de pericol. Această interpretare amplifică reacția corpului, iar intensitatea crește rapid.

Diferența dintre atacul de panică și tulburarea de panică

Un atac de panică este un episod izolat, care poate apărea ocazional, în contexte diferite, fără să devină o problemă constantă. În schimb, tulburarea de panică descrie un tipar de episoade recurente, însoțite de o teamă persistentă legată de apariția lor, care poate influenta viața curentă: de exemplu, persoana își limiteaza ieșirile afară, sau în locurile percepute ca “periculoase”.

Diferența ține atât de frecvență, cât și de impact. În tulburarea de panică, comportamentul începe să se organizeze în jurul acestor episoade. Apar restrângeri ale activităților și o atenție crescută la semnalele interne - la ceea ce se simte în corp - iar cu timpul, viața zilnică se organizează în jurul ideii de a evita să declanșezi următorul atac.

Simptomele și manifestările unui atac de panică

Dacă vrei să înțelegi concret cum se manifestă atacul de panică, este util să privești experiența ca pe o interpretare eronata a unor reacții fizice reale, care se amplifică una pe alta, la fel ca un domino.

Când vine vorba de atacuri de panică, simptomele apar rapid și ating un vârf în câteva minute.

Manifestări fizice

Câteva dintre cele mai frecvente reacții ale corpului includ:

• palpitații sau bătăi accelerate ale inimii

• senzația că nu ai suficient aer

• stări de amețeală

• transpirații sau tremur

• presiune în piept sau disconfort abdominal

• senzația de sufocare sau nod în gât

Semne psihologice și cognitive

În paralel cu reacțiile fizice, apar și trăiri mintale specifice:

• gânduri catastrofice legate de sănătate

• senzația că situația scapă de sub control

• dificultăți de concentrare

• percepția modificată a realității (derealizare)

• distanțare față de propriul corp (depersonalizare)

Aceste reacții se susțin reciproc. Senzațiile fizice cresc nivelul de alertă, iar interpretările mintale amplifică la rândul lor reacțiile corpului. Din această interacțiune rezultă acele stări de panică care par greu de întrerupt în momentul în care se instalează.

Rolul hiperventilației în atacurile de panică

Un mecanism central în atacurile de panică este modul în care se modifică respirația. În timpul unui episod, respirația devine rapidă și superficială, fără să-ți dai seama. Acest tip de respirație, numit hiperventilație, schimbă echilibrul dintre oxigen și dioxid de carbon din sânge.

Scăderea nivelului de dioxid de carbon face ca procesarea oxigenului în corp și, implicit, în creier, să nu se mai producă eficient, deoarece mecanismul de oxigenare este realizat, paradoxal, de dioxidul de carbon. Lipsa de oxigenare a creierului duce la simptome precum amețeală sau furnicături în mâini. Aceste senzații sunt reale și pot fi interpretate ca semne de pericol, ceea ce crește și mai mult nivelul de panică. Reglarea respirației are tocmai scopul de a diminua cauza.

Percepția timpului pe parcursul unui atac de panică

În timpul unui atac de panică, percepția timpului se modifică vizibil. Minutele par mai lungi, iar fiecare senzație este trăită mult mai intens decât în mod obișnuit. Această distorsiune apare pentru că atenția este concentrată aproape exclusiv asupra corpului și a reacțiilor interne.

Creierul intră într-un mod de alertă, în care monitorizează continuu semnalele percepute ca fiind importante. În acest context, timpul nu mai este evaluat obiectiv, ci prin intensitatea experienței. Cu cât senzațiile sunt mai puternice, cu atât episodul pare mai lung.

Din acest motiv, apare impresia că atacul nu se mai termină sau că durează mai mult decât în realitate, ceea ce poate amplifica neliniștea din acel moment.

Cât durează atacul de panică

Un episod tipic atinge intensitatea maximă în câteva minute, de obicei între 5 și 20. După acest punct, reacția începe să scadă treptat, chiar dacă unele simptome persistă pentru o perioadă mai lungă, la o intensitate mai redusă.

Percepția duratei este influențată de nivelul de atenție. Pe durata unui atac, focalizarea asupra corpului este foarte intensă, iar fiecare senzație este monitorizată. Această hiper-atenție face ca timpul să pară mai lung decât este în realitate.

Un alt factor important este anticiparea. Dacă apare gândul că episodul nu se va opri sau că se agravează, reacția de alertă se menține. Odată restabilit controlul asupra acestei interpretări, organismul își urmează cursul natural și începe să se regleze.

Efectele de după: starea de „gol” sau epuizare

După un atac de panică, multe persoane observă o schimbare bruscă de stare. Intensitatea este înlocuită de o senzație de oboseală profundă, uneori însoțită de un sentiment de „gol” sau lipsă de energie.

Această reacție are o explicație fiziologică. În timpul atacului, organismul consumă rapid resurse. După acest vârf, corpul intră într-o fază de reglare, în care nivelul de activare scade. În această etapă pot apărea epuizare fizică, dificultăți de concentrare și nevoia crescută de repaus.

Starea de „gol” poate avea și o componentă psihologică. După o experiență intensă, mintea rămâne fără aceeași activare și apare o senzație de liniște neobișnuită. Aceste efecte sunt temporare și fac parte din procesul natural de revenire al organismului.

Cauzele atacurilor de panică

Pentru a înțelege ce declanșează atacul de panică, este util să privești fenomenul ca pe o combinație de factori, nu ca pe un eveniment izolat.

Predispoziție genetică și factori biologici

Unele persoane au o sensibilitate mai mare la stres, ceea ce înseamnă că reacțiile de alertă se activează mai rapid și mai intens. Există și o componentă genetică, iar istoricul familial poate influența vulnerabilitatea. La nivel biologic, sunt implicate procese precum:

• activarea rapidă a sistemului nervos simpatic

• eliberarea de adrenalină

• reacții fiziologice intense la stimuli interni

Factori psihologici, stres sever și traume

Experiențele de viață influențează modul în care sunt percepute și interpretate senzațiile interne. Stresul prelungit sau evenimentele dificile pot crește nivelul general de tensiune. Factorii psihologici frecvenți includ:

• stres cronic sau suprasolicitare

• experiențe traumatice

• tendința de a anticipa scenarii negative

• sensibilitate crescută la schimbările din corp

Cauze medicale și influența stilului de viață

Anumite condiții fizice pot produce simptome asemănătoare cu cele din panică, ceea ce duce la interpretări alarmante. Stilul de viață contribuie direct la capacitatea de reglare a organismului. Printre factorii relevanți se numără:

• lipsa somnului

• consumul de cafeină sau nicotină

• epuizarea fizică și mentală

• dezechilibre hormonale

Contextele în care apar cel mai des atacurile de panică

La unele persoane, atacurile de panică apar mai frecvent în anumite contexte. Episoadele tind să se lege de locuri sau situații în care senzația de control este mai scăzută.

Cele mai comune contexte includ spațiile aglomerate (transport public, centre comerciale), locurile închise sau fără acces rapid la exterior, situațiile în care ești expus atenției celorlalți sau momentele în care trebuie să rămâi într-un loc fără posibilitatea de a pleca ușor, cum ar fi ședințele.

După unul sau mai multe episoade, creierul începe să asocieze acel context cu senzația de pericol. Această asociere se formează rapid și, în timp, duce la evitarea acelor situații, ceea ce întărește și mai mult reacția, deoarece fiecare evitare reprezintă în mintea noastră o confirmare a pericolului anticipat în acel context.

Cum să acționezi în timpul unui atac de panică

Pentru a gestiona eficient un atac de panică, primul pas este recunoașterea experienței. Identificarea clară a episodului reduce incertitudinea și scade intensitatea reacției. Câteva strategii utile includ:

• reglarea respirației, cu accent pe expirație lentă

• orientarea atenției către elemente din mediul înconjurător

• menținerea contactului conștient cu corpul

• numirea senzațiilor fără interpretare (în loc să gândești că se întâmplă ceva grav, poți să spui doar „inima îmi bate repede”)

Deși aceste intervenții nu elimină instant disconfortul, ele modifică modul în care reacția evoluează. Sistemul nervos primește un semnal de siguranță și începe să reducă treptat intensitatea.

Tratament pentru atacuri de panică

Mulți oameni se întreabă dacă atacurile de panică se vindecă. În majoritatea cazurilor, frecvența și intensitatea lor pot fi reduse semnificativ prin intervenții adecvate.

Terapia cognitiv-comportamentală

Aceasta este una dintre cele mai eficiente forme de intervenție pentru anxietate și atacuri de panică. Se concentrează pe educarea respirației, identificarea interpretărilor care amplifică reacțiile, expunerea graduală la situațiile evitate și dezvoltarea toleranței la disconfort.

Medicamente pentru atacuri de panică

În anumite situații, medicul poate recomanda medicamente pentru atacuri de panică, în special când episoadele sunt frecvente sau foarte intense. Acestea pot include antidepresive sau anxiolitice. Rolul lor este de a reduce nivelul general de activare și de a facilita intervenția psihoterapeutică.

Ajustări ale stilului de viață

Pe termen lung, anumite schimbări susțin procesul de reglare. Acestea includ somnul suficient, reducerea stimulentelor, activitate fizică regulată și gestionarea stresului.

Când este momentul să ceri ajutor

Dacă atacurile de panică devin frecvente sau influențează comportamentul zilnic, este util să apelezi la sprijin specializat. Un psihoterapeut poate oferi un cadru clar pentru a înțelege mai bine aceste reacții și pentru a dezvolta strategii adaptate situațiilor în care apar.

Pe Platforma pleso, ai acces la specialiști care lucrează cu atacuri de panică și care te pot ghida în procesul de gestionare a acestora, într-un mod adaptat nevoilor tale